luni, 21 decembrie 2009

Mai știți?

Vă mai amintiți de la cine ați primit primul fir de trandafir sau primul sărut, dacă era iarnă sau nu? Vă mai amintiți ochii lui și licărul din ei când v-a spus prima oară că vă iubește ori gheața din aceiași ochi când v-a spus Adio, îmi doresc altceva!? Vă mai amintiți câți ani aveați și ce frică vă era când ați încălecat prima oară pe porcul abia tăiat și pârlit, din curtea bunicilor? Vă mai amintiți cum erați în prima zi de școală din clasa întâia până-ntr-a opta ori cu cine ați împărțit pachetul atâția ani? Vă mai amintiți mirosul ăla de fum, portocale, lemne ude, gutui și turte din ajunul crăciunului și teama cu care vă gândeați că n-o să mai vină moșul pentru că nu știa că sunteți la țară, la bunici? Vă mai amintiți cum miroase fânul și cum când ești copil și te urci în vârful căpiței, el nu înțeapă? Vă mai amintiți că mergeați la colindat cu toți verii prin sat și zăpada nu era niciodată udă și rece și frigul nu era frig iar în noaptea ajunului veneau băieții care vă plăceau să vă cânte un colind în care vă spuneau numele și vă rușinați că auzeau declarația asta și părinții și unchii și bunicii? Vă mai amintiți când ați încetat să credeți în moș crăciun și dacă v-a durut descoperirea asta? Vă mai amintiți prima vară în care ați văzut marea și dacă vă pocnea inima în piept de încântare ori cine v-a învățat să înotați? Vă mai amintiți numele băieților care vă plăceau în grădiniță sau în școala primară? Vă mai amintiți primul bal al bobocilor și cu cine ați dansat atunci? Vă mai amintiți tremurul din voce de câte ori erați ascultați la chimie sau  la fizică? Vă mai amintiți cine stătea în banca a patra de la geam? Vă mai amintiți ce țigară ați fumat pentru prima dată și cum erați convinși că era prima și ultima din viața voastră? Vă mai amintiți cu cine mergeați în tabere la Slănic-Moldova sau Bușteni? Vă mai amintiți ce vârstă era aia de deveneau posibile toate nebuniile și nici un drum nu era prea lung pentru a ajunge la el, și cum banii puteau la fel de bine să fie frunze sau bilete de tren, că oricum nu-i aveați? Vă mai amintiți când ați ajuns prima oară în casa părinților lui și dacă aveați bocancii murdari și părul vâlvoi? Vă mai amintiți zile de naștere și cadouri gen inele ascunse în sendvișuri, boxeri pe zile purtați în toiul zilei peste blugi, biberoane pline cu vin și suzete fosforescente? Vă mai amintiți care era numărul de absențe care vă putea garanta că sunteți exmatriculați din liceu? Vă mai amintiți prima beție și cine v-a ținut de mână până acasă? Vă mai amintiți cum o chema pe singura fată pe care ați pălmuit-o pentru că se dădea la prietenul vostru? Vă mai amintiți numărul de telefon al primului iubit? Vă mai amintiți minciunile pe care le îndrugați părinților pentru că iar v-ați întors acasă peste ora admisă, cum se stricau troleibuze și erați martorii unui accident înfiorător? Vă mai amintiți de la ce-a pornit prima ceartă cu prietena cea mai bună?

Unele amintiri nu au nici o importanță. Altele te fac să zâmbești. Unele trezesc în tine fiori. Altele te fac să oftezi. Unele, preferatele mele, îți aduc aminte că ai trăit, că ai profitat și n-ai lăsat să treacă nimic pe lângă tine, că te-ai bucurat și ai plâns, că ai visat, că ai fost acolo, vie, zgomotoasă, naivă, crudă.

3 comentarii:

vera spunea...

sunt si fara ele ...parca nu simti ca ai vibrat ...sunt fluturii placuti din stomac care chiar te fac sa te simti vie ...si pe care ii evoci cu drag de fiecare data cand ai ocazia si incerci sa ii retraiesti tocmai pentru a te simti si mai vie ...sunt ale noastre si ne-au facut, ne fac si ne vor face sa fim vii, zgomotoase, nebune, copilaresti ...chiar si la 80 de ani ...atat cat se poate :D

eli spunea...

vai ce frumos :) chiar mi-am adus aminte de o multime de intamplari.. la urma urmei amintirile sunt tot ce iti raman.

felicitari, foarte frumos scris.

un om simplu spunea...

foarte emotionanta postarea...sunt lucruri pe care le uitam, fara sa vrem, sau le inchidem undeva acolo...nu stiu unde,si intrebari precum astea ne fac sa ne aducem aminte ca am avut parte de peripetii, de intamplari foarte frumoase, zboara atunci ca fluturii din sertarul unde le-am inchis , amintiri deosebite pe care de fapt vrem sa le stim vii, si pentru care am plati oricat, numai sa stim ca se poate